Am auzit de multe ori oameni spunând că value bet-ul e cheia profitului în pariuri, dar puțini explică ce înseamnă de fapt. Nu e un termen magic și nu e o formulă secretă. E doar o situație în care o cotă este mai mare decât ar trebui să fie.
Ca să înțelegi mai bine, gândește-te la un meci în care principalul atacant al unei echipe se accidentează. Automat, cineva trebuie să îi ia locul. De obicei, omul care intră în locul lui ajunge să tragă mai des la poartă, să caute ocazii, să se implice mai mult în atac.
Cu toate astea, casele de pariuri nu reacționează imediat, iar cotele pentru șuturi sau ocazii ale acelui jucător rămân la fel ca înainte. Acolo se ascunde valoarea. Nu pentru că pariul e sigur, ci pentru că informația reală nu e încă reflectată în cotă.
Îți dau și un exemplu concret. Știm toți de ce este capabilă Real Madrid în atac, având jucători precum Belingham, Mbappe sau Vinicius, dar chiar și acești jucători, nu pot evolua toate minutele meci de meci.
Inevitabil, la un moment dat vor fi înlocuiți, iar pe bancă avem jucători precum este și Rodrygo, jucător introdus în mare parte din poziția de rezervă, dar care are o medie de minim un șut realizat pe poartă aproape meci de meci.
Sau imaginează-ți un meci între două echipe care joacă ofensiv, cu atacuri rapide și cu multe faze pe margine. Toată lumea se așteaptă la spectacol, dar, dintr-un motiv sau altul, casele pun o linie de cornere destul de joasă.
Tu știi cum joacă cele două formații, știi că fiecare produce constant faze în care mingea este respinsă în afara terenului. Așa că, în loc să te uiți doar la numărul afișat de casă, vezi oportunitatea. Știi că, în mod normal, un meci între aceste echipe generează mai multe faze de genul ăsta.
Alt exemplu simplu. Două echipe care se luptă pentru evitarea retrogradării, deci de la sine înțeles ne așteptăm la un meci tensionat, cu intrări dure.
Arbitrul desemnat e cunoscut pentru stilul sever. Casa lasă o cotă destul de mare la numărul total de cartonașe. Nu trebuie să fii expert ca să îți dai seama că acolo e o șansă bună.
Un value bet nu apare pentru că îți place o echipă sau pentru că ai un presentiment. Apare atunci când ai informație, când vezi ceva ce alții nu văd sau când înțelegi contextul mai bine decât algoritmul care a generat cota.
În general, casele de pariuri greșesc mai ales la evenimente secundare, acolo unde nu investesc la fel de multă atenție.
Pariurile cu valoare sunt despre observație și răbdare, despre a urmări un jucător, o echipă, un stil de joc și a știi când piața nu a reacționat încă la o schimbare.
Motivele pot să fie diverse, de la o accidentare, o modificare tactică, un teren greu sau chiar o vreme care schimbă complet ritmul jocului.
Când începi să gândești în felul ăsta, începi să nu mai cauți pariuri comune, ci pariuri care, bazat pe date exacte, au șanse mari, iar de regulă, genul ăsta de value-bet-uri, nu le găsești la selecții precum victorie Barca, Arsenal, etc.
Nu te mai grăbi să pui bilete, ci caută acele momente rare în care cota e puțin greșită. Fix asta este diferența între un parior care joacă la noroc și unul care înțelege jocul cu adevărat.
Din proprie experiență și chiar și din avancronicile pe care le-am scris pe site (poți verifica), am reușit nu de puține ori să evit surprize unde inițial, toți se așteptau ca echipa x să bată sau să vedem un anumit număr de goluri.
De regulă, cele mai întâlnite value-bet-uri sunt întâlnite la statistici per echipd sau jucători. O casă de pariuri poate anticipa jocul colectiv, dar când e vorba despre un singur jucător, e puțin mai dificil să anticipezi evoluția acestuia.
La fel ca la șuturi sau cornere, unde chiar și cea mai moale minge trimisă spre poartă, se contabilizează ca șut sau orice deviere poate genera un corner, precum și orice fault se poate sancționa. Sper că am reușit să îți ofer o idee mai “amplă” a termenului de value bet.